Clinica-As

Protecția solară și produsele fotoprotectoare

Protecția solară și produsele fotoprotectoare

 

Expunerea la radiațiile solare poate conduce la o varietate de probleme ale pielii, cea mai de temut fiind melanomul malign,  un tip de cancer foarte agresiv. De asemenea, există și alte riscuri asociate cu expunerea la soare precum arsurile solare, alergiile solare, dar și agravarea unor condiții preexistente ale pielii precum rozaceea.

Ultimele statistici au evidențat o creștere a numărului de cancere de piele, principalul factor fiind expunerea la radiațiile soare. În plus, o mare parte din cazuri de cancer de piele pot fi prevenite, dacă se iau măsurile corespunzătoare!

 

  1. Ce este bronzul?

Pigmentul ce conferă pielii culoare este cunoscut sub denumirea de melanină. Acesta este produs de către celulele pigmentare ale pielii, melanocitele. După expunerea la soare, melanocitele produc mai multă melanină, cu scopul de a absorbi o cantitate mai mare de radiații ultraviolete (UV), iar astfel, pielea se bronzează. Deci, un bronz este de fapt un semnal al pielii că a fost lezată și că încearcă să se protejeze de agresiune, precizeaza Dr. Cristina Victoria Lisievici

 

  1. Ce sunt radiatiile solare?

Radiatiile ultraviolete (UV) reprezintă energia produsă de soare. Acestea sunt responsabile de leziunile produse ADNului celular, modificări ce în final pot conduce la apariția cancerului de piele. Aceste radiații UV sunt de trei tipuri, în funcție de lungimea de undă:

  1. Radiații UVC, sunt cele mai periculoase, dar nu trec de stratul de ozon al atmosferei.
  2. Radiațiile UVB, responsabile de apariția arsurilor solare, nu trec prin geamuri, sticlă. Expunerea la UVB este strâns legată de apariția melanomului malign, și a carcinomului bazocelular, un alt tip de cancer de piele.
  3. Radiațiile UVA au o energie mai mică decât cele UVB, dar pătrund mai adânc în piele și nu sunt blocate de suprafețele de sticlă. Acestea ajung la nivelul fibrelor de elastină din piele și produc ridurile, fotoîmbătrânirea și nu în ultimul rând cresc riscul de cancer de piele.

Atât radiațiile UVA, cât și cele UVB contribuie la:

  • apariția leziunilor precanceroase ale pielii (lentigo solar, adică pete solare , keratoze actinice)
  • apariția leziunilor canceroase ale pielii (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular și melanomul malign)
  • fotoîmbătrânire cutanată, adică xeroza cutanata (pielea uscata), lentigouri solare (pete solare), riduri și linii fine, pierderea elasticității pielii.

 

Nivelul UV nu poate fi estimat în funcție de temperatură sau de cantitatea de nori de pe cer, de aceea se recomandă verificarea zilnică a indexului UV!

 

  1. Ce înseamnă SPF?

SPF (Sun protection factor), se traduce „ factor de protecție solară„ , iar  acesta se referă la gradul de protecție împotriva radiațiilor UVB. De exemplu, SPF15 blochează 93% din razele UVB.  Frecvent există concepția greșită că SPF 50 protejează aproape de două ori mai mult ca SPF 30. De fapt, diferența între acestea este destul de mică, 97% comparativ cu 98%. Totuși, aceasta este foarte importantă și din păcate, niciun produs nu conferă protecție absolută. Nivelul SPF nu trebuie folosit ca ghid pentru timpul de expunere solară până la apariția arsurilor, deoarece chiar dacă este aplicată corect, o parte din raze vor penetra oricum pielea!

Nu în ultimul rând, protecția UVA nu este cuantificată prin SPF, ci de obicei este specificată pe eticheta produselor, prin semnul „ UVA„ încadrat într-un cerc. Acesta este un aspect foarte important deoarece efectele UVA nu se observă prin înroșire sau arsură, ele pătrunzând mai profund în piele, adauga Dr. Cristina Victoria Lisievici

  1. Cine trebuie sa folosească protecție solară?

Răspunsul este toată lumea, deoarece oricine poate dezvolta cancer de piele, indiferent de vârsta, gen sau etnie. Într-adevăr, existe anumiți factori de risc ce predispun la apariția cancerului de piele,  precum:

-persoanele cu fototip cutanat deschis, adică cu piele deschisă la culoare, care se înroșesc și se ard foarte ușor după expunerea la soare

– persoanele cu istoric familial sau personal de cancer de piele

– persoanele care au mai mult de 50 de nevi (alunițe) pe suprafața pielii

-persoanele imunosupresate

Acestora li se recomandă utilizarea unui SPF cât mai înalt, de exemplu SPF 50.

În plus, trebuie acordată o atenție deosebită protecției solare în următoarele cazuri:

-persoanele cu alergii solare, rozacee sau alte afecțiuni ce implică o fotosensibilitate crescută, precum lupusul eritematos

-urmarea unui tratament  medicamentos fotosensibilizant (exp: antibiotice din clasa tetraciclinelor, etc)

– utilizarea cremelor cu potențial fotosensibilizat (retinoizi topici, etc)

 

  1. Care este diferența între filtrele UV minerale și cele chimice?

Produsele fotoprotectoare care protejează printr-un mecanism fizic, acționează ca o barieră, reflectând razele solare. Acestea conțin substanțe active precum oxid de zinc și/sau dioxid de titaniu, cu rol de filtru mineral. Persoanele cu piele sensibilă sunt sfătuite să opteze pentru creme din această categorie. Dezavantajul acestor creme este că au o consistență mai greoaie și pot lăsa urme albicioase după aplicare, ceea ce le face mai dificil de aplicat, spre deosebire de cele chimice, care sunt mai fluide.

Produsele cu fotoprotecție chimică  acționează ca un burete, absorbind razele solare. Ele conțin ingrediente precum oxibenzona, avobenzona, octisalat, octocrilena, homosalat, etc. Acestea pătrund mai bine în piele, fără să lase urme, fiind mai fluide. Dezavantajul acestora este că o mare parte din substanțele chimice din produsele fotoprotectoare au potențial alergizant, în special oxibenzona.

  1. Care sunt formele disponibile de produse fotoprotectoare și cum le alegem?
  • Cremă, potrivite pentru pielea uscată și pentru zona feței
  • Gel, pentru zonele cu păr, precum pe scalp sau pieptul bărbaților
  • Stick, pentru zona din jurul ochilor
  • Sprayuri, mai ușor de aplicat, cantitatea necesară pentru a acoperi tot corpul e echivalentul a aproximativ 60-90 de secunde de pulverizare continuă. Ghidurile internaționale recomandă limitarea produselor sub formă de spray din cauza riscului de inhalare.

 

  1. Cum alegem produsele de protectie solara?

Printre principalele caracteristici pe care le urmărim sunt:

-protecție atât UVA cât și UVB, deci cu spectru larg

-SPF 30 sau mai mare

-să fie rezistente la apă

Rezistența la apă reprezintă abilitatea produselor de fotoprotecție de a îsi menține proprietățile pentru un interval de 40 de minute de activitate moderată în apă. Totuși, aproximativ 85% din produs poate fi îndepărtat prin folosirea prosopului, deci ar trebui reaplicată imediat după ieșirea din apă, transpirație sau orice activitate viguroasă sau abrazivă.

 

În plus, există produse cu fotoprotecție dedicate anumitor tipuri de piele, de exemplu pentru piele sensibila, atopică, piele cu tendință acneică sau pentru copii.

De asemenea, diverse produse cosmetice, precum fondul de ten, au protecție UV, dar pentru a fi eficiente, trebuie reaplicate de mai multe ori pe zi pentru a oferi protecția optimă.

  1. Cănd aplicăm produsele cu protecție solară?

Zilnic, dacă ne expunem la soare. Soarele emite radiații UV indiferent de anotimp și vreme. Inclusiv în zilele noroase, peste 80% din radiațiile nocive penetrează piele. În plus, zăpada, nisipul și apa cresc necesitatea fotoprotecției deoarece acestea reflectă razele solare.

Date recente au evidențiat că majoritatea oamenilor nu aplică o cantitate suficientă, ci numai 25-50% din necesarul recomandat. Cantitatea optimă pentru a acoperi tot corpul este cât o minge de ping-pong sau echivalentul a două linguri!

Se recomandă aplicarea cremei fotoprotectoare cu 15 minute înainte de a ieși din casă și reaplicarea acesteia la fiecare 2 ore. În cazul în care intrăm în contact cu apa sau efectuăm activități intense, care produc transpirație, aplicarea se face mult mai des. Un SPF mai înalt se menține pe piele aceeași durată ca unul cu un SPF mai scăzut, de aceea e importantă reaplicarea indiferent de valoarea acestuia. Un grad înalt de protecție nu înseamnă un timp mai mare de expunere fără reaplicare!

Foarte importantă este aplicarea balsamului de buze cu SPF 30 sau mai mare, deoarece cancerele de piele se pot dezvolta inclusiv pe buze.

Nu există bronz sănătos, de fiecare dată când ne bronzăm, ne lezăm pielea!

 

  1. Cât de sigure sunt produsele de protecție solară?

Substanțele chimice conținute de acestea au fost testate extensiv în legătură cu apariția reacțiilor adverse. Principalele reacții raportate au fost alergiile și iritațiile. De obicei, reacțiile alergice apar ca urmare a expunerii la anumite substanțe chimice din compoziția acestora, iar în aceste cazuri se recomandă schimbarea produsului, în principiu cu unul cu filtru mineral (fizic).

Unele produse de protecție solară pot produce erupții acneiforme, cunoscute sub denumirea de coșuri, iar în aceste cazuri se poate efectua un consult dermatologic, în cadrul căruia se poate recomanda un produs potrivit, în funcție de caz.

Până în prezent, nu există suficiente dovezi care să demonstreze că substanțele chimice conținute pot produce cancer, în schimb beneficiul acestor cu privire la prevenția apariției cancerelor de piele este evident.

  1. Cum și când se verifică nevii (alunițele)?

În primul rând este necesară autoexaminarea nevilor în fiecare lună, urmărind regula ABCDE (A-asimentrie, B (borders)-margini, C-culoare, D-dimensiune, E-evoluție). Dacă de la o examinare la alta se observă modificări ale alunițelor precum asimetrii, margini neregulate, o colorație neuniformă, sau o dimensiune mai mare de 6 mm a alunițelor,  se recomandă un control dermatologic care va conține și o evaluare dermatoscopică. Pentru a urmări mai bine leziunile în timp și mai ales pentru persoanele ce prezintă un număr mare de alunițe se recomandă evaluarea prin dermatoscopie digitală, care poate crea inclusiv o hartă a nevilor, ce poate fi comparată la următoarea consultație și se pot observa cu ușurință noile modificări.

În urma consultului, medicul dermatolog poate recomanda fie excizia chirurgicală a leziunilor suspecte, fie o reevaluare dermatoscopică la diverse intervale de timp (3 luni, 6 luni, 1 an), în funcție de fiecare caz în parte. Cancerul de piele poate fi prevenit, ne spune Dr. Cristina Victoria Lisievici

 

Mituri

  1. Bronzul este sănătos.

Fals! Bronzul e un mecanism de apărare al pielii împotriva leziunilor provocate de radiațiile UV la nivelul ADNului celular! Nu există bronz sănătos!

  1. Bronzul protejează de acțiunile radiațiilor UV.

Fals! Un bronz pe o piele deschisă la culoare conferă o protecție SPF de aproximativ 4.

  1. Nu se pot produce arsuri solare pe vreme innorată.

Fals! Până la 80% dintre radiațiile UV penetrează norii. Inclusiv ceața din atmosferă poate crește expunerea la radiațiile solare!

  1. Iarna nu este nevoie de protecție solară.

Fals! Radiațiile solare sunt relativ scăzute pe perioada iernii, dar zăpada poate dubla expunerea solară, datorită reflecției.

  1. Dacă se fac pauze regulate în timpul expunerii, nu se mai produc arsuri!

Fals! Expunerea la radiațiile UV este cumulativă, de-a lungul zilei.

  1. Dacă nu se simte căldura razelor solare, nu se produc arsuri.

Fals! Arsurile solare sunt produse de radiații solare UV ce nu pot fi simțite. Cea mai mare parte din căldură se simte datorită radiațiilor infraroșii, nu de UV.

  1. Persoanele cu piele închisă la culoare nu fac cancer de piele.

Fals! Deși persoanele cu un fototip cutanat închis au risc mai scăzut de a dezvolta cancer de piele față de cele cu ten deschis la culoare, nimeni nu este imun în fața acestuia.

  1. Utilizarea cremelor cu protecție solară produce carența de vitamină D!

Fals! Pentru un nivel de vitamina D optim, este necesar un minim de 15 minute de expunere solară pe zi. Deși cremele fotoprotectoare pot diminua producția acesteia, niciodată nu se utilizează în cantitățile care să o inhibe complet. În plus, aceasta poate fi obținută și din alimentație, de exemplu din somon, ouă, lapte, etc.  În anumite situații în care se suspectează un deficit de vitamina D, se pot administra suplimente cu vitamina D.

 

Sfaturi practice

-evitarea expunerii la soare în intervalul orar 10:00 – 16:00.

-utilizarea de articole vestimentare ce acoperă cât mai mult din piele (cămăşi cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi pălării cu boruri largi), în special pe cele care menționează pe etichetă proprietatea fotoprotectoare.

– folosirea ochelarilor de soare profesionali, ce oferă protecție UV.

– se recomandă aplicarea cremelor de fotoprotecţie cu factor de protecţie solară  minim 30+

– aplicarea cremei cu minim 15 minute înainte de expunerea la soare.

– produsul trebuie aplicat pe întreaga suprafaţă corporală (atenţie la nas, urechi, umeri, spate, buze).

– reaplicarea periodică este importantă (în general după 2 ore sau imediat după ce aţi ieşit din apă, după efectuarea activităților solicitante, ce implică transpirație).

– utilizarea unor produse adaptate fiecărui tip de piele (ten gras, cu tendinţe acneice, sensibil, etc).

– verificarea datei de expirare deoarece majoritatea produselor nu rezistă de pe un sezon pe altul.

  1. Stern RS. Prevalence of a history of skin cancer in 2007: results of an incidence-based model. Arch Dermatol. 2010 Mar;146(3):279-82.
  2. Robinson JK. Sun Exposure, Sun Protection, and Vitamin D. JAMA 2005; 294: 1541-43.
  3. Hughes MC, Williams GC, Baker P, Green AC; “Sunscreen and Prevention of Skin Aging, a Randomized Trial”. Annals of Internal Medicine. 2013; 158(11):781-790.
  4. Holloway L. Atmospheric sun protection factor on clear days: its observed dependence on solar zenith angle and its relevance to the shadow rule for sun protection. Photochem Photobiol 1992;56:229-34.
  5. Global Solar UV Index. World Health Organization. http://www.who.int/uv/publications/en/UVIGuide.pdf.
  6. The International Agency for Research on Cancer Working Group on artificial ultraviolet (UV) light and skin cancer. The association of use of sunbeds with cutaneous malignant melanoma and other skin cancers: A systematic review. International Journal of Cancer: 2006 March 1;120:1116–1122.
  7. Neale, R, Williams, G, Green, A.  Application patterns among participants randomized to daily sunscreen use in a skin cancer prevention trial. Arch Dermatol. 2002 Oct; 138, 1319-1325.
  8. The Skin Cancer Foundation | 205 Lexington Avenue, 11th Floor, New York, Sun Protection, Prevention Guidelines, 2018 https://www.skincancer.org/prevention/sun-protection/prevention-guidelines
  9. Nicola Lionetti 1 and Luigi Rigano 2,*The New Sunscreens among Formulation Strategy, Stability Issues, Changing Norms, Safety and Efficacy Evaluations , Cosmetics 2017,
  10. Report on Carcinogens, Eleventh Edition (Ultraviolet Radiation Related Exposures); U.S. Department of Health and Human Services, Public Health Service, National Toxicology Program.
  11. Environmental Protection Agency , The Burning Facts, September 2006
  12. US Department of Health and Human Services. The Surgeon General’s Call to Action to Prevent Skin Cancer. Washington (DC): Office of the Surgeon General (US); 2014. Skin Cancer as a Major Public Health Problem. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK247164/
  13. American Academy of Dermatology. Position Statement on Vitamin D. 2010, December 22

 

Ți-a plăcut articolul?

Distribuie-l pe Whatsapp

Mai citește un articol